Liceul Tehnologic "Ştefan Manciulea", Blaj

"...Educaţia este pentru om ceea ce soft-ul este pentru computer."
 

În 1887 Alexandru Odobescu scria: "inima, fala Blajului sunt scoalele...în care de un secol si mai bine furnica, fierbe si clocota fara încetare viata didactica". La sfârsitul secolului al XVII lea Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic; acest fapt a avut urmari însemnate în viata românilor de aici. Din punct de vedere al drepturilor politice situatia nu se schimba; au ramas tot trei „natiuni”, românii ca popor majoritar fiind exclusi de la exercitarea drepturilor politice sunt mentinuti în pozitia de tolerati. Din punct de vedere religios s-a produs un fapt nou, unirea cu Biserica Romei. Printre drepturile primite atunci a fost si acela de a deschide scoli si de a se pregati în institutiile apusene de nivel superior tineri teologi, în scopul raspândirii si consolidarii Confesiunii Unite.

 

Istoria Scolilor din Blaj începe cu initiativa lui I.I.Micu Klein, Episcop Unit din 1728 si care în 1736 stabileste resedinta Episcopiei Unite la Blaj si de a deschide primele scoli cu predare în limba româna. A obtinut astfel un domeniu episcopal mai întins prin care se asigura baza materiala a Episcopiei.

 

În acelasi timp s-a început ridicarea unei manastiri pentru a adaposti 11 calugari basilitani, un seminar teologic si scoli. Astfel Blajul un catun locuit în 1733 numai de 23 de familii va ajunge în scurt timp centrul vietii culturale românesti din Transilvania. Framântarile episcopului fondator care urzea planuri atât de îndraznete au fost surprinse cu maiestrie de poetul Radu Brates:

 

 "Sta vladica singur în chilie,

Face planuri de - asezare româneasca.

Simte atâtea piedici, ca nu stie

Sa încerce, ori sa se opreasca?"

 

Pe temelia asezata de Micu Klein va cladi însa urmasul acestuia Episcopul P.P.Aaron. Cât de necesara era deschiderea focarului de cultura nationala care vor fi scolile din Blaj reiese din descrierea facuta de marele carturar al Blajului, dr. Augustin Bunea: "Poate niciodata o institutie culturala româneasca nu s-a înfiintat la timp mai potrivit". În tarile române se stinsese pleiada marilor cronicari, crescuti în scolile catolice din Polonia, si ele rod al civilizatiei pornite din Roma si Italia, "si nu mai era aproape nimeni care sa ne reaminteasca originea stralucita, sa ne povesteasca gloriile si suferintele parintilor, mosilor si stramosilor si sa predice si sa cultive aspiratiile viitorului". În 1752 se instala episcop P.P.Aaron si despre acele glorioase vremuri si despre P.P.Aaron N. Iorga scria: "Blajul este al lui. Undeva trebuie sa fi traind. Suflet îngrijat vesnic de soarta scolarilor lui, ratacind în clasele cuprinse de noapte, sunt treptele catedrelor goale uitându-se prin caiete bucuros de tot ce e bine întrânsele. Învatati bine copii si tineri din scolile blajene Vladica Întemeierii va vede".

 

La Blaj se gasea un numar însemnat de calugari pregatiti în scolile înalte din Apus, pretiosi colaboratori si gata sa dea ierarhului lor ajutorul pentru deschiderea scolilor.

 

Episcopul vesteste poporului român din Ardeal marele eveniment cultural prin actul semnat la 11 octombrie 1754. Se anuntau acum deschiderea urmatoarelor scoli:

 

  1. Scoala de obste - care "va fi a tuturor, de toata vârsta, de cetanie, de cântare si de scrisoare nici o plata de la ucenici asteptându-se".
  2. Scoala latineasca - care trebuia sa dea elevilor cunostinte mai dezvoltate. Aici se învata limba latina precum si stiintele. Din aceasta scoala se va dezvolta mai târziu Liceul teoretic de baieti "Sfântul Vasile cel Mare".
  3. Seminarul deschis în manastirea "Sfânta Treime". Materiile predate aici erau cele de religie, dogma si morala crestina, din aceste scoli se va dezvolta Academia Teologica.

 

 

Aceste asezaminte de cultura aveau sa fie pentru tot neamul românesc "fântânile darurilor". Scopul ce s-a urmarit imediat a fost sa se dea o cultura serioasa elevilor, iar scopul mai îndepartat este exprimat lapidar în dictonul:

 

Prin scoala la lumina

Prin lumina la Unire

Prin Unire la tarie si marire" 

 

Astfel P.P.Aaron a ales cum spunea N. Iorga "pentru libertatea neamului sau calea înceata dar sigura a Scolii". El si urmasii sai vor ridica la Blaj o salba de scoli pentru clerici si mireni ce nu vor înceta sa transmita si sa raspândeasca mai bine de doua veacuri lumina si caldura nu numai românilor transilvaneni ci întreg neamului românesc.

 

Scolile Blajului s-au dezvoltat mereu, asemeni unui arbore sadit într-un pamânt bun. Este o deosebita satisfactie faptul ca liceul nostru Grupul Scolar "Stefan Manciulea" s-a numarat printre lacasurile de cultura românesti din aceasta „cetate a Românismului” care a dat neamului oameni de valoare ca Timotei Cipariu, Simion Barnutiu, Ioan Micu Moldovan, Ignatie Darabant, Aron Pumnul si multi altii a caror faima a depasit mult granitele spatiului românesc.

 

(Text,  prof. Ioana Breazu)

 

 

 

 

© 2011 Liceul Tehnologic "Ştefan Manciulea", Blaj.

Designer: prof. Iulia Dancu